Rezultate pentru „Pimen”

Avva Timotei, preotul, i-a spus avvei Pimen: O femeie din Egipt preacurvește și tot ce câștigă dă de pomană. Avva Pimen a zis: Nu va rămâne curvă, căci se vede într-însa rodul credinței.

Odată, s-a întâmplat să vină mama preotului Timotei la fiul ei și el a întrebat-o: Femeia aceea tot preacurvește? Ea zice: Da, și-a sporit și ibovnicii, și milosteniile. Avva Timotei l-a înștiințat pe avva Pimen, iar el a zis: Nu va rămâne curvă.

Când a venit din nou mama avvei Timotei la dânsul i-a zis: Știi că femeia aceea vrea să vină cu mine, ca să te rogi pentru sufletul ei? Preotul i-a spus avvei Pimen, iar acesta l-a îndemnat: Mai bine du-te tu și te întâlnește cu ea. Avva Timotei s-a adus și s-a întâlnit. Când l-a văzut și a auzit din gura lui cuvântului Dumnezeu, femeia a fost străpunsă până la lacrimi, a început să plângă și a zis: De astăzi înainte mă lipesc de Dumnezeu și nu mai preacurvesc. Și îndată a intrat într-o mânăstire și a fost plăcută lui Dumnezeu.

Avva Pimen a zis: Avva Pafnutie spunea: Tot timpul cât au trăit bătrânii mă duceam la ei de două ori pe lună, deși aveam de bătut până acolo 12 mile. Le spuneam tot ce aveam pe suflet, iar iei nu-mi spuneau nimic altceva decât: Oriunde mergi nu te măsura pe tine astăzi și vei avea liniște.

Avva Ioan povestea: Ne-am dus, odată, din Siria la avva Pimen, pentru că voiam să-l întrebam despre împietrirea inimii. Bătrânul nu știa grecește și n-am găsit niciun tălmaci. Văzându-ne supărați, el a început să vorbească grecește, zicând: Apa este moale din fire; piatra, tare. Dar dacă agățăm ulciorul deasupra pietrei, picătură cu picătură apa găurește piatra. Tot așa, cuvântul lui Dumnezeu este moale; inima noastră, tare. Omul care ascultă des cuvântul lui Dumnezeu, își deschide inima și se teme de Dumnezeu.

A mai zis (n.n. avva Pimen): Tot ce-i peste măsură vine de la demoni.

Un frate l-a întrebat pe avva Pimen: Ce să fac cu aceste tulburări care nu-mi dau pace? Bătrânul îi zice: Pentru fiecare necaz să plângem în fața bunătății lui Dumnezeu, până când se va milostivi de noi.

A mai zis (n.n. Avva Pimen): Nu există dragoste mai mare decât a-ți pune sufletul pentru aproapele tău. Dacă cineva aude o vorbă rea, supărătoare și, deși nu poate să spună și el una la fel, se luptă să nu spună sau, dacă e disprețuit și suportă fără să plătească cu aceeași monedă, unul ca aceștia își pune sufletul pentru semenul său.

Un frate l-a întrebat pe avva Pimen: Ce să fac, sunt ispitit de curvie și de mânie. Bătrânul zice: De aceea David spunea: Loveam leul și sugruma ursul, adică retezam mânia și sugrumam curvia cu ostenelile mele.

Un frate l-a întrebat pe avva Pimen: Spune-mi un cuvânt. El îi zice: Când cazanul e pus pe foc, nici musca, nici târâtoarele nu se pot atinge de el; când se răcește, atunci se pun deasupra lui. Așa și călugărul: cât timp se ține de lucrările duhovnicești dușmanul nu se poate atinge de el.

Un frate îi zice avvei Pimen: Ori de câte ori cad în vreun păcat nenorocit, cugetul mă roade și mă învinuiește: De ce ai căzut? Bătrânul îi răspunde: Oricând, la orice oră ar cădea cineva în greșeală, dacă spune: Am greșit, îndată se liniștește.

Am mai zis (n.n. Avva Pimen): Dacă ești tăcut, vei avea liniște ori unde vei locui.